| |
|
Radu Scarlat Arion
Diplomat (1904-1991) |
|
Nascut: la 16 mai 1904, in Bucuresti. Fiul lui Scarlat C.Arion
si Caterina, nascuta Christopol
Familia
Se trage dintr-o familie boiereasca ialomiteana, al carei
arbore genealogic conduce spre mijlocul secolului al XVII-lea. Printre
numele cele mai ilustre: generalul-maior Heracle I. Arion (1838-1903),
Constantin C. Arion (1855-1923), ministru de externe in guvernul Marghiloman
(1918), iar mai tarziu vice-prim-ministru si presedinte al Partidului
Conservator; profesorii universitari, membri ai parlamentului si
senatori Virgil C. Arion (1861-1942) si Dinu C.Arion (1884-1966);
ministrul plenipotentiar Mihai
(Misu) A.Arion (1884-1963); membru al parlamentului si senator Scarlat
C. Arion (1868-1937).
Casatorit in 1931 cu Viorica Ionescu-Clejani (n.22
decembrie 1905, Bucuresti, fiica lui Gheorghe Ionescu-Clejani (n. 8 aprilie
1880), doctor in drept al Universitatii Sorbona, deputat din Partea Partidului
Conservator (Colegiul I, Vlasca) si al Mariei Ionescu (n.19 martie 1884). Doi fii,
Constantin, inginer (Imperial College, Londra) si Scarlat,
arhitect (Oxford Brookes University, fosta Oxford Polytechnic), profesor de arta
si istoric de arta
Studii
-
Studii secundare la Liceul "Sf.Sava"
din Bucuresti si la Nisa, Franta, unde familia s-a refugiat in timpul
primului razboi mondial, via Moscova si Petersburg
-
Licentiat in drept la Sorbona, Paris
Doctor in drept roman al Universitatii din Bucuresti
Cariera
-
1928, 1 octombrie - intra, prin concurs, in cariera diplomatica, ca
atasat de legatie, dupa prezentarea unei lucrari scrise privind "Principiile
si procedurile de extradare", iar compunerea in franceza a avut ca subiect "Chestiunea
Basarabiei din punct de vedere istoric, etnografic si politic, de la
sfarsitul secolului XVIII pana in zilele noastre"
Cartea de identitate din 24 decembrie 1930
-
1932, 1 iiulie - promovat secretar de legatie, clasa a treia
-
1934, 1 noiembrie - eliberat din serviciu, la cererea sa
personala
-
1936, 16 noiembrie - rechemat in serviciu
-
1937, 1 noiembrie - promovat secretar de legatie, clasa a doua
-
1938, 1 mai - numit secretar de legatie la Atena (la numire a avut
de ales intre Atena si Washington, dar a preferat Atena)
-
1941, 15 iunie - devine Insarcinat cu afaceri al Romaniei in Grecia,
functie pe care o exercita pana la 28 februarie 1946. In timpul ocupatiei
italo-germane, Italia si Germania au avut reprezentanti plenipotentiari la
Atena. Romania a fost singura
tara care a mentinut reprezentanta diplomatica la Atena
-
1942, 29 septembrie - merge, pentru ultima oara in tara, la Bucuresti, pentru convorbiri
la conducerea Ministerului Afacerilor Straine. I se acorda o audienta de
catre Regina Mama si este invitat la dejun de catre Regele Mihai. Are, de
asemenea, o lunga discutie cu Maresalul Ion Antonescu.
-
1943 - promovat la rangul de secretar de legatie, clasa a
I-a
-
1944 - promovat, in mod exceptional, consilier
diplomatic
Insarcinatul cu Afaceri al Romaniei si
Doamna Radu Sc.Arion
la celebrarea Te Deum-ului de 10 Mai, 1944, in Catedrala din Atena
-
1946, 28 februarie - refuza sa se intoarca in Romania sub regimul impus de
fortele sovietice si ramane in Grecia. Salveaza, cu acest prilej, arhiva
diplomatica a Legatiei Romaniei la Atena si o conserva peste ani, ea urmand
a fi retrocedata statului roman, in cadrul unei ceremonii la Ministerul
Afacerilor Externe al Romaniei, in 1992, de catre fiul sau, Constantin Arion.
Radu si Viorica Arion - invitati la
Palatul Regal din Atena, 1958
-
1950 - devine reprezentantul in Grecia al Comitetului
National Roman si delegat al Romanian Welfare Inc. si Caroman
-
16 septembrie 1991 - moare la Atena, dupa o lunga suferinta
Activitatea in Grecia
- in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand Grecia se
afla sub ocupatia fortelor Axei, reuseste sa obtina din partea
Guvernului Romaniei a unui transport de 300 vagoane de
alimente, care au fost distribuite in Atena prin bunele oficii ale
Arhiepicopului Damaskinos al Atenei si Intregii Grecii, a printesei
Nicholas a Greciei si a Primarului Atenei, Angelos Georgatos. Prin
interventiile sale perseverente, reuseste sa convinga autoritatile de ocupatie
sa crute vietile a numerosi condamnati, printre care 53 muncitori ai
Societatii de Tramvaie, capitanul de nava Constantin Tsatsos (care va deveni
ulterior amiral, var al lui C. Tsatsos, presedinte al Greciei), profesorul
Nicos Louros, Alexis Ladas si Franc Makasky. - se afirma ca unul dintre colaboratorii de marca ai
ziarului "Vocea libertatii", fundat, la 1 ianuarie 1954, de ziaristii greci originari din
Romania, Basil Moussou si Doru Petropouliadis, cu
scopul "de a lamuri opinia publica greaca asupra adevaratei situatii
din Romania, aflata sub cel mai crunt jug pe care l-a cunoscut vreodata in
istoria ei, de a mentine vie credinta in ideea eliberarii si de a contribui cu
toate mijloacele ce le statea in putinta pentru atingerea acestui scop" -
in scrierile si conferintele sale, organizate de Adunarea Natiunilor Captive
din Europa din Paris si Londra,
demasca situatia dramatica existenta dincolo de Cortina de Fier si denunta distrugerile
sistematice ale valorilor umane din patria sa. Cere sa se impuna, prin sanctiuni, regimului din Bucuresti, respectul
tratatelor de pace si al drepturilor omului. Protesteaza cu vehementa impotriva
actiunilor guvernului roman si cere liderilor politici de pretutindeni sa
asigure respectarea drepturilor omului: "Nu e vorba de mici nedreptati,
de mici incalcari ale libertatii. Aici este vorba de cea mai mare asuprire pe
care istoria a cunoscut-o vreodata. Sute de milioane de oameni sunt de ani
intregi sub cea mai crunta teroare care a existat candva, sub cea mai
sistematica teroare; sute de milioane de oameni, care au reprezentat
civilizatii vechi si puternice, pe care fara incetare si metodic, bolsevicii
cauta sa le distruga". - isi asuma sarcina
neintrerupta de a ajuta nenumaratii refugiati din exil, chiar inainte de a fi
infiintate organizatiile pe care le va reprezenta ulterior: Caroman, Comitetul
national Roman in Exil, Romanian Welfare. Supravegheaza cu atentie, cu
sprijinul Nuntiului Apostolic la Atena, Monseniorul Testa, si al Aistentei
Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNRA), transferul in lagarul de la Trieste
a cca 12.000 refugiati din Romania. In 1955, aduce si distribuie, refugiatilor
greci, prin Romanian Welfare Inc., 163.000 kg de alimente, ulterior a unei a
doua cantitati, mai mari
Decoratii
- Cavaler al Ordinului "Steaua Romaniei"
- Cavaler al Ordinului "Coroana Romaniei"
- Medalia "Centenarului Regelui Carol I"
- Mare Ofiter al Ordinului "Coroana Romaniei"
- Marea Cruce a Ordinului "Coroana Romaniei"
- Ofiter al Ordinului "Steaua Romaniei"
- Jugoslavenska "Kruna IV"
- CB. "Caba IV"
- Medaille Française (aur)
|
