[Home] [Essential Data] [General Information] [Business & Economy] [Business Guide] [Who's Who] [Hall of Fame]
[Practical Information]
[Search this Site] [Add your Site] [Send Your Comments!] [Bookmark this Page] [Site map ]


[Romanians Abroad

[Republic of Moldova]

[Hot Subjects Forum

[Exchange rates

  [Stock Exchange

  [Capital Market]

[Weather]

[Free Email]

[Vote "Romania on Line" in]

[Webmaster!]


a candle for my son!

English Version

Radu Scarlat Arion
Diplomat (1904-1991)

 

Nascut: la 16 mai 1904, in Bucuresti. Fiul lui Scarlat C.Arion si Caterina, nascuta Christopol

Familia

Se trage dintr-o familie boiereasca ialomiteana, al carei arbore genealogic conduce spre mijlocul secolului al XVII-lea. Printre numele cele mai ilustre: general de divizie Eracle I. Arion (1838-1903), Constantin C. Arion (1855-1923), ministru de externe in guvernul Marghiloman (1918), iar mai tarziu vice-prim-ministru si presedinte al Partidului Conservator;  profesorii universitari, membri ai parlamentului si senatori Virgil C. Arion (1861-1942) si  Dinu C.Arion ministrul plenipotentiar Mihai (Misu) A.Arion (1884-1963); membru al parlamentului si senator Scarlat C. Arion (1868-1937).

Casatorit in 1931 cu Viorica Ionescu-Clejani (n.22 decembrie 1905, Bucuresti, fiica lui Gheorghe Ionescu-Clejani (n. 8 aprilie 1880), doctor in drept al Universitatii Sorbona, deputat din Partea Partidului Conservator (Colegiul I, Vlasca) si al Mariei Ionescu (n.19 martie 1884). Doi fii, Constantin, inginer (Imperial College, Londra) si Scarlat, arhitect (Oxford Brookes University, fosta Oxford Polytechnic), profesor de arta si istoric de arta


Radu si Viorica Arion

Studii

  • Studii secundare la Liceul "Sf.Sava" din Bucuresti si la Nisa, Franta, unde familia s-a refugiat in timpul primului razboi mondial, via Moscova si Petersburg 

  • Licentiat in drept la Sorbona, Paris

  • Doctor in drept roman al Universitatii din Bucuresti

Cariera

  • 1928, 1 octombrie - intra, prin concurs, in cariera diplomatica, ca atasat de legatie, dupa prezentarea unei lucrari scrise privind "Principiile si procedurile de extradare", iar compunerea in franceza a avut ca subiect "Chestiunea Basarabiei din punct de vedere istoric, etnografic si politic, de la sfarsitul secolului XVIII pana in zilele noastre"


Cartea de identitate din 24 decembrie 1930

  • 1932, 1 iiulie - promovat secretar de legatie, clasa a treia

  • 1934, 1 noiembrie - eliberat din serviciu, la cererea sa personala

  • 1936, 16 noiembrie - rechemat in serviciu

  • 1937, 1 noiembrie - promovat secretar de legatie, clasa a doua

  • 1938, 1 mai - numit secretar de legatie la Atena (la numire a avut de ales intre Atena si Washington, dar a preferat Atena)

  • 1941, 15 iunie - devine Insarcinat cu afaceri al Romaniei in Grecia, functie pe care o exercita pana la 28 februarie 1946. In timpul ocupatiei italo-germane, Italia si Germania au avut reprezentanti plenipotentiari la Atena. Romania a fost singura tara care a mentinut reprezentanta diplomatica la Atena

  • 1942, 29 septembrie - merge, pentru ultima oara in tara, la Bucuresti, pentru convorbiri la conducerea Ministerului Afacerilor Straine. I se acorda o audienta de catre Regina Mama si este invitat la dejun de catre Regele Mihai. Are, de asemenea, o lunga discutie cu Maresalul Ion Antonescu.

  • 1943 - promovat la rangul de secretar de legatie, clasa a I-a

  • 1944 - promovat, in mod exceptional,  consilier diplomatic


 Insarcinatul cu Afaceri al Romaniei si Doamna Radu Sc.Arion
 la celebrarea Te Deum-ului de 10 Mai, 1944, in Catedrala din Atena

  • 1946, 28 februarie - refuza sa se intoarca in Romania sub regimul impus de fortele sovietice si ramane in Grecia. Salveaza, cu acest prilej, arhiva diplomatica a Legatiei Romaniei la Atena si o conserva peste ani, ea urmand a fi retrocedata statului roman, in cadrul unei ceremonii la Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, in 1992, de catre fiul sau, Constantin Arion.


Radu si Viorica Arion - invitati la 
Palatul Regal din Atena, 1958

  • 1950 - devine reprezentantul in Grecia al Comitetului National Roman si delegat al Romanian Welfare Inc. si Caroman

  • 16 septembrie 1991 - moare la Atena, dupa o lunga suferinta

Activitatea in Grecia

- in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand Grecia se afla sub ocupatia fortelor Axei, reuseste sa obtina din partea Guvernului Romaniei a unui transport de 300 vagoane de alimente, care au fost distribuite in Atena cu asistenta lui Angelos Georgatos, Primarul Atenei si cu sprijinul Printesei Nicholas a Greciei (nascuta Marea Ducesa Elena Vladimirovna a Rusiei) si Arhepiscopul Damaskinos al Atenei si Intregii Grecii. Prin interventiile sale perseverente, reuseste sa convinga autoritatile de ocupatie sa crute vietile a numerosi condamnati, printre care 53 muncitori ai Societatii de Tramvaie, capitanul de nava Constantin Tsatsos (care va deveni ulterior amiral, var al lui C. Tsatsos, presedinte al Greciei), profesorul Nicos Louros, Alexis Ladas si Franc Makasky. Numeroasele sale interventii pentru salvarea vietilor multor greci condamnati la moarte de fortele de ocupatie, precum si implicarea sa in distribuirea de alimente catre populatia suferinda de foame a Atenei erau binecunoscute la Atena de catre guvernul in exil. A fost deosebit de apreciat in 1944 de catre Philip Dragoumis, Subsecretar de Stat pentru Afaceri Externe, pentru atitudinea sa proelena in timpul ocupatiei italo-germane.

- se afirma ca unul dintre colaboratorii de marca ai ziarului "Vocea libertatii", fundat, la 1 ianuarie 1954, de ziaristii greci originari din Romania, Basil  Moussou si Doru Petropouliadis, cu scopul "de a lamuri opinia publica greaca asupra adevaratei situatii din Romania, aflata sub cel mai crunt jug pe care l-a cunoscut vreodata in istoria ei, de a mentine vie credinta in ideea eliberarii si de a contribui cu toate mijloacele ce le statea in putinta pentru atingerea acestui scop"

- in scrierile si conferintele sale, organizate de Adunarea Natiunilor Captive din Europa din Paris si Londra, demasca situatia dramatica existenta dincolo de Cortina de Fier si denunta distrugerile sistematice ale valorilor umane din patria sa. Cere sa se impuna, prin sanctiuni,  regimului din Bucuresti, respectul tratatelor de pace si al drepturilor omului. Protesteaza cu vehementa impotriva actiunilor guvernului roman si cere liderilor politici de pretutindeni sa asigure respectarea drepturilor omului: "Nu e vorba de mici nedreptati, de mici incalcari ale libertatii. Aici este vorba de cea mai mare asuprire pe care istoria a cunoscut-o vreodata. Sute de milioane de oameni sunt de ani intregi sub cea mai crunta teroare care a existat candva, sub cea mai sistematica teroare; sute de milioane de oameni, care au reprezentat civilizatii vechi si puternice, pe care fara incetare si metodic, bolsevicii cauta sa le distruga".

- isi asuma sarcina neintrerupta de a ajuta nenumaratii refugiati din exil, chiar inainte de a fi infiintate organizatiile pe care le va reprezenta ulterior: Caroman, Comitetul national Roman in Exil, Romanian Welfare. Supravegheaza cu atentie, cu sprijinul Nuntiului Apostolic la Atena, Monseniorul Testa,  si al Aistentei Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNRA), transferul in lagarul de la Trieste a cca 12.000 refugiati din Romania. In 1955, aduce si distribuie, refugiatilor greci, prin Romanian Welfare Inc., 163.000 kg de alimente, ulterior a unei a doua cantitati, mai mari 

Decoratii

  • Cavaler al Ordinului "Steaua Romaniei"
  • Cavaler al Ordinului "Coroana Romaniei"
  • Medalia "Centenarului Regelui Carol I"
  • Mare Ofiter al Ordinului "Coroana Romaniei"
  • Marea Cruce a Ordinului "Coroana Romaniei"
  • Ofiter al Ordinului "Steaua Romaniei"
  • Jugoslavenska "Kruna IV"
  • CB. "Caba IV"
  • Medaille Française (aur)

Referinte

 

Click Here!
Email Login
Password

New users sign up!

   Search this site or the web  
 
  Site search Web search          powered by FreeFind

Copyright © 2000-2015 Ronline.Net. Last modified: January 15, 2015
webmaster@romania-on-line.net