[Home] [Essential Data] [General Information] [Business & Economy] [Business Guide] [Who's Who] [Hall of Fame]
[Practical Information]
[Search this Site] [Add your Site] [Send Your Comments!] [Bookmark this Page] [Site map ]


[Romanians Abroad

[Republic of Moldova]

[Hot Subjects Forum

[Exchange rates

  [Stock Exchange

  [Capital Market]

[Weather]

[Free Email]

[Vote "Romania on Line" in]

[Webmaster!]


a candle for my son!

Adrian Paunescu, Poet and Politician

Adrian Păunescu
Poet si Senator

Născut: 20 iulie 1943, localitatea Copăceni , judeţul Bălţi, Basarabia, România. Tatal, Constantin Paunescu (1916-1990), de origine din comuna Bârca, judetul Dolj, a fost invatator, director de scoala, sublocotenent de artilerie, participant la al doilea razboi mondial, membru al PNL din 1933 pana la moarte, detinut politic, condamnat la 15 ani de temnita stalinista, in doua randuri, pana in 1964. Mama, Floarea (Ispas), nascuta in 1918, in comuna Bragadiru de langa Bucuresti, a fost invatatoare, apoi profesoara de biologie, directoare a Scolii nr. 129 din Bucuresti, astazi - pensionara. Parintii lui Adrian Paunescu s-au cunoscut in Solona - Surduc (Salaj), unde erau tineri invatatori, si i-au dat viata in Basarabia, unde au fost trimisi dupa Cedarea Ardealului.

Cetatenia: româna

Naţionalitatea: româna

Religia: crestin ortodox

Starea civila

  • 1961-1977 - casatorit cu poeta Constanta Buzea, cu care are doi copii, Ioana (n.1967) si Andrei Alexandru (n. 1969)
  • 1990 - se casatoreste cu Carmen Antal (n. 1967), cu care are un copil, Ana Maria (n. 1990)

Studii

  • Scoala primara, gimnaziu si liceu, la Barca, Carna si Craiova (Liceele „Fratii Buzesti“ si „Nicolae Balcescu“)
  • Ramas fara sprijinul tatalui, care este dat afara din invatamant pentru activitate anticomunista (ulterior, la Borsa - Maramures, arestat), vine in Bucuresti, unde urmeaza ultimele doua clase la Liceul Central, pe care-l absolva in 1960
  • Din motive politice (tatal fiind detinut politic), nu se poate inscrie la Facultatea de Filologie a Universitatii Bucuresti, decat in 1963, pe care o termina in 1968
  • 1970-1971 - bursier al Universitatii Iowa - S.U.A., sustinand, in ultima luna a programului american, conferinte in fata studentilor americani, la Universitatile: Ann Arbour, Chicago, Columbia din Washington, Michigan etc
  • Universitatea Bucureşti , Facultatea de Filologie

Activitatea (selectiva)

Presa scrisa

  • 1960 - debuteaza cu un poem in revista „Luceafarul“
  • Se impune, impreuna cu Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Constanta Buzea, Gabriela Melinescu, Sanziana Pop, Marin Sorescu, in Cenaclul „Labis“, al revistei „Luceafarul“, sub conducerea lui Eugen Barbu.
  • 1962 - redactor, pentru 6 luni, al publicatiei „Crisana“ din Oradea.
  • Revenit in Bucuresti, participa la infiintarea revistei „Amfiteatru“, in ianuarie 1966 si lucreaza la publicatiile „Romania literara“ si „Luceafarul“, ca redactor sef adjunct
  • in toamna lui 1971, este numit de Biroul Uniunii Scriitorilor redactor sef al revistei "Luceafarul", dar Comitetul Central al Partidului Comunist Roman nu a validat optiunea Uniunii Scriitorilor. Adrian Paunescu isi da demisia, din demnitate, de la „Luceafarul“, demisie care ii e aprobata la 1 februarie 1972, si, pentru un an, e somer
  • Il cunoaste pe Octavian Paler, care ii ofera doua rubrici de publicistica – una zilnica, in „Romania libera“, alta saptamanala, in revista „Magazin“
  • Constantin Mitea ii ofera o rubrica publicistica in revista „Contemporanul“
  • 1 februarie 1973 - numit redactor sef al revistei „Flacara“, pe care o conduce pana in 8 iulie 1985, cand este destituit, sub invinuirea ca „Flacara“ devenise revista nemultumitilor, adesea in contradictie cu institutiile statului socialist, pe care le critica violent, in plina perioada de cenzura a regimului totalitar de la Bucuresti
  • Nu are un loc de munca pana in toamna anului 1985, cand devine publicist comentator la revista „Contemporanul“, cu lungi perioade in care nu i se permite sa publice
  • In decembrie 1989 si ianuarie 1990, fosti colegi de la „Flacara“ fac tot ce pot, pentru ca Adrian Paunescu sa nu revina la publicatia pe care o adusese la celebritate, impunandu–i si pe multi dintre ei.
  • februarie 1990 - este lasat fara serviciu de catre ministrul culturii, ceea ce il determina sa infiinteze propria institutie, Editura Adrian Paunescu, in martie 1990
  • 1990 - director, pentru 8-9 saptamani, in vara si toamna anului 1990, al saptamanalului de mare succes „Zig Zag Magazin“
  • iulie-august 1990 - colaboreaza la revista „7 zile“ din Ramnicu Valcea. Patronul acesteia, George Chirca, ii ofera spatiul tipografic si mica echipa redactionala existente, pentru a realiza o noua publicatie, care se va numi „Vremea“.
  • Din august 1990 editeaza, asadar, „Vremea“, publicatie saptamanala, care isi castiga un important loc pe piata si devine cotidian national in 14 august 1992. Ziarul apare in editii diverse pana la sfarsitul anului 1997
  • din septembrie 1990 - apare revista saptamanala de cultura, civilizatie, eveniment si performanta „Totusi iubirea“, care isi intrerupe, temporar, aparitia la sfarsitul anului 1997
  • In „Totusi iubirea“ si „Vremea“ publica o serie impresionanta de editoriale politice, interviuri, poeme, discursuri parlamentare, reportaje, texte cu subiecte sportive si satirice, polemici, pamflete si note
  • Din 1995 - fondator si presedinte al Fundatiei culturale Iubirea, al Fundatiei Constantin si al Asezamantului Adrian Paunescu
  • Colaboreaza, de-a lungul anilor, la majoritatea publicatiilor centrale, cotidiene, saptamanale sau alte periodice din tara („Romania libera“, „Scanteia tineretului“, „Magazin“, „Saptamana“, „Luceafarul“, „Romania literara“, pana in 1990, si, dupa liberalizarea presei din decembrie 1989, la „Romanul“, „Libertatea“, „Pro Sport“, „Gazeta sporturilor“, „Republica“, „Timpul“, „Sport Star“, „7 Zile“, „Jurnalul national“, „Sportul romanesc“ etc)
  • Din 10 iunie 1999 - director al cotidianului „Sportul romanesc“, editat de grupul de presa „Curentul“

Cenaclul

  • 17 septembrie 1973 - infiinteaza Cenaclul „Flacara“, adevarat fenomen de masa, cu care sustine, pana la interzicerea sa, in 16 iunie 1985, 1615 manifestari de muzica, poezie si dialog, in fata a mai mult de 6 milioane de spectatori
  • Pe scena Cenaclului „Flacara“, se lanseaza spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere romanesti, poeti si alti creatori
  • In 1982, apare triplul album de discuri L.P., „Cenaclul Flacara in concert“, iar in 1983, este realizata, fara a putea fi cuprinse decat putine filmari, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacara - Te salut, generatie in blugi“, interzisa imediat de autoritati
  • 7 mai 1990 - infiinteaza Cenaclul „Totusi iubirea“, pe Stadionul din Drobeta Turnu Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Visan si al fotbalistului Ilie Balaci. In cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu sustine concerte de mare succes, in tara si dincolo de actualele granite, in special la Chisinau. O parte din activitatea de exceptie a Cenaclului „Totusi iubirea“ (690 de manifestari, pana la 25 mai 2000) se regaseste in seria de casete audio si video editate de Fundatia Iubirea, intre 1995 si 1999

Televiziune

  • 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizeaza la Televiziunea Romana un ciclu de emisiuni de descoperire si valorificare a potentialului creator cultural national („Antena va apartine“, „Antena Cantarii Romaniei“, „Gala Antenelor“, „Descoperirea Romaniei“, „Redescoperirea Romaniei“, etc.)
  • 1985-1989 - numele sau nu mai poate aparea pe posturile de radio si televiziune, masura restrictiva care continua pana in 1992
  • Din 1992, participa, in calitate de invitat, la emisiuni pe teme politice si culturale, la Televiziunea Romana 1 (cea mai de rasunet fiind cea realizata de Mihai Tatulici, in 17 iulie 1992) si TVR 2 (Seratele muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almasan), TV Antena 1 (inclusiv la Milionarii de la miezul noptii, realizator Marius Tuca si la emisiunea Printre randuri, a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv Sigma, Super Nova din Bucuresti, Tele + si Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva, TerraSat Craiova, Dags TV Petrosani, TV Slobozia, TV Bacau, TV Lugoj, Terra Sat Resita, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio Romania, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa Libera etc.
  • 27 martie 1998 - realizeaza Duplexul Bucuresti-Chisinau, la TVR 2
  • 21 martie 1998 - 2 aprilie 1998 - realizeaza, la Televiziunea Nationala Antena 1, emisiunea saptamanala de cultura, civilizatie, eveniment si performanta „Schimbul de noapte - Pariul pe insomnie“ (dialoguri cu personalitati, recitaluri de muzica de toate genurile, lansari si relansari de talente din muzica, literatura, plastica, stiinta, sanatate, teatru, expozitii de pictura, fotografie si sculptura, rubrici de cultura economica, mitologie istorica a neamului, limba romana actuala, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultura, dialog si civilizatie vii (49 editii pana in 2 aprilie 1999)

    Din 9 aprilie 1999, emisiunea isi schimba denumirea, respectiv „O sansa pentru fiecare“ (se difuzeaza vinerea, 12 editii, pana la 25 iunie 1999) iar din 25 iulie 1999 pana in 14 decembrie 1999, cand are loc ultima editie, emisiunea se difuzeaza duminica noaptea, de la ora 1, in continuarea emisiunii „Meciul meciurilor“, in cadrul mega-emisiunii „O noapte cu Adrian Paunescu“.

  • 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
  • Din 26 ianuarie 2000 - realizeaza, la Tele 7 abc, doua noi emisiuni saptamanale: „O noapte cu Adrian Paunescu“ (talk–show, sambata noaptea) si „Cenaclul Totusi iubirea“ (duminica seara)

Activitate Politică

  • 1966-1968 - secretar al organizatiei U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din Romania
  • August 1968 - devine membru al Partidului Comunist Roman. Este sanctionat cu vot de blam cu avertisment, in toamna anului 1985
  • 1992-1998 - membru al Partidului Socialist al Muncii, caruia iI devine vicepresedinte in 1993 si primvicepresedinte si purtator de cuvant in 1994. In februarie 1996, este desemnat candidat al PSM la alegerile prezidentiale din 1996. Pierde alegerile prezidentiale.
  • 1992-1996 - senator de Dolj
    • presedinte al Comisiei senatoriale de cultura, arta si mass-media si al Grupului Parlamentar „Partida Nationala“
    • membru al delegatiei parlamentare romane la Consiliul Europei de la Strasbourg. Observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) si Republica Croatia (1995). In 1994, este ales vicepresedinte al Grupului Politic Stanga Europeana Unita
  • Membru al Partidului Democratiei Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat)
  • 2000-2004 - Membru al Senatului, din partea Circumscripţiei electorale Dolj
    • Preşedinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă şi Mijloace de Informare în Masă
    • Membru al Comisiei Interparlamentare Bucureşti - Chişinău
    • Preşedinte al Grupulului Parlamentar de prietenie România-China
    • Membru al Grupului Parlamentar de prietenie România-Turcia
    • Membru al Grupului de prietenie România-Portugalia.

Afilieri

  • Preşedinte al Fundaţiei "Iubirea"
  • Preşedinte al Fundaţiei "Constantin"

Carti publicate

  1. Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
  2. Mieii primi (1966, poezii)
  3. Fantana somnambula (1968, poezii)
  4. Cartile postale ale mortii (1970, proza fantastica)
  5. Aventurile extraordinare ale lui Hap si Pap (1970, literatura pentru copii, cu ilustratii de Constanta Buzea)
  6. Viata de exceptii (1971, antologie de poezii)
  7. Sub semnul intrebarii (1971, interviuri)
  8. Istoria unei secunde (1971, poezii, trei editii, prima fiind arsa de cenzura de partid)
  9. Lumea ca lume (1973, publicistica)
  10. Repetabila povara (1974, poezii)
  11. Pamantul deocamdata (1976, poezii, doua editii)
  12. Poezii de pana azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, in colectia BPT, cu o prefata de Eugen Barbu si o postfata de Serban Cioculescu)
  13. Sub semnul intrebarii (1979, editie revazuta si adaugita, interviuri)
  14. Manifest pentru sanatatea pamantului (1980, poezii)
  15. Iubiti-va pe tunuri (1981, poezii)
  16. De la Barca la Viena si inapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustratii de Andrei Paunescu)
  17. Rezervatia de zimbri (1982, poezii, cu ilustratii de Ioana Paunescu)
  18. Totusi iubirea (1983, antologie de poezii)
  19. Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)
  20. Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care contine un capitol de poeme inedite si unul de referinte critice)
  21. Locuri comune (1986, poezii)
  22. Viata mea e un roman (1987, poezii)
  23. Intr-adevar (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
  24. Sunt un om liber (1989, poezii). Aceasta carte a fost retrasa de pe piata, in septembrie 1989, de indata ce a aparut si a revenit printre cititori in martie 1990.
  25. Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustratii de Andrei Paunescu, doua editii)
  26. Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
  27. Bieti lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
  28. Noaptea marii betii (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
  29. Front fara invingatori (1995, poezii)
  30. Infractiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare si o bibliografie de Andrei Paunescu)
  31. Tragedia nationala (1997, poezii)
  32. Deromanizarea Romaniei (1998, poezii)
  33. Cartea Cartilor de Poezie (1999, integrala poeziilor aparute in volume, si un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cartile de versuri publicate de Adrian Paunescu, de la debutul din 1965, pana in 1999. Pe cat s-a putut, autorul a reconstituit si a oferit variantele adevarate ale poeziilor sale, pe care, in anumite cazuri, datorita cenzurii, le-a publicat, in volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)

    Tirajul total, de peste 1.000.000 exemplare, este un record pentru un poet roman in viata

    In curs de aparitie

  34. Pentru orice eventualitate (antologie de poezii, Chisinau)
  35. Vinovat de iubire (roman)
  36. La cules de porumb (roman)
  37. Scrieri alese - Publicistica
  38. Scrieri alese - Proza
  39. Crima fara pedeapsa (roman)
  40. Romanul vietii mele (memorialistica)

Calatorii in strainatate

  • O singura vizita la Moscova, in 1966. Din august 1968, de la raspicatele sale declaratii antisovietice, ilustrate si de poezia „Soarta“ si numeroasele sale versuri dedicate Basarabiei si Bucovinei, nu a mai avut voie sa mearga peste Prut si a fost interzis in Uniunea Sovietica, autoritatile oprindu-l sa-si revada locul natal, inclusiv satul in care s-a nascut, pana in 1990, cand poate vizita pentru prima oara teritoriul dintre Prut si Nistru
  • Calatoreste in China, Elvetia, Bulgaria, R.F. Germania, Austria, Grecia, Cehoslovacia, Ungaria, Franta, Italia, Portugalia, Malta, Pakistan, Anglia, Croatia, Irlanda, Olanda, Belgia, Turcia

Premii si distinctii

  • Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania (1968-1971)
  • Ordinul Crucea Germaniei (1973)
  • Ordinul Muncii - clasa 2 (1974)
  • Meritul Cultural - clasa a doua (1979)
  • Premiul Academiei Romane (1983)
  • Premiul pentru intreaga activitate al CC UTC (1983 si 1984)
  • Ordinul Tudor Vladimirescu clasa a doua (1984)
  • Premiul pentru literatura decernat de Revista Literatura si Arta de la Chisinau (1994)
  • Premiul pentru poezie al Centrului International Ecumenic si al Bancii Religiilor (1995)
  • Premiul Fundatiei Damian Ureche pentru poezie (1996)
  • Premiul „Povesti de adormit bunicii“ al Emisiunii TV Duminica in familie 1999
  • Diploma comemorativa “Doina si Ion Aldea Teodorovici“ a Federalei Nationale a Revolutionarilor din Romania
  • Premiul Fundatiei „Niste tarani“ – 1999
  • Diploma si Trofeul Fundatiei „Romania 2000“
  • A mai primit diverse premii si distinctii pentru poezie si activitate jurnalistica.
  • Din 1994, este ales, mai multi ani la rand, presedinte al Congresului Spiritualitatii Romanesti (desfasurat la Baile Herculane)

Statui

  • 1986 - bust al poetului executat de sculptorul Deac (pastrat cu discretie in casa poetului)
  • 1999 - bustul al poetului, executat de artistul Rodion Gheorghita si asezat in centrul localitatii Slatioara (Valcea), in acelasi complex statuar cu Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creanga, Mihail Sadoveanu si prozatorul Dinu Sararu

Pasiuni

  • scrisul si lectura
  • iubitor de muzica (folk, rock, Beatles, clasica, folclor)
  • joaca fotbal, tenis, biliard, tenis de masa, popice, sah
  • iubeste animalele, in special câinii
  • colectioneaza carti si publicatii importante, instrumente de scris, conduce automobilul
  • pasionat, din anii tineri, de institutiile valorii, dialogului, atitudinii, concordiei, performantei, pluralismului, culturii si civilizatiei prin adaugire
  • se teme de traznete si de prostii inarmati.

Limbi straine

  • Vorbeste curent limba engleza
  • Citeste in franceza si spaniola
  • Recita versuri de Esenin in ruseste.

Adresa

  • Birou Senatorial: Craiova , str. Bibescu , nr.3 , telefon: +40-51-415.844 , +40-1-315.5000, +40-1-311.3201. E-mail: pdsr@unix1.senat.ro
  • Domiciliul: Bucureşti , str. Dionisie Lupu , nr.84

 O biografie mai ampla, realizata de Andrei Paunescu, fiul poetului, poate fi gasita la Inforomania

Click Here!
Email Login
Password

New users sign up!

   Search this site or the web  
 
  Site search Web search          powered by FreeFind

Copyright © 2000-2015 Ronline.Net. Last modified: January 15, 2015
webmaster@romania-on-line.net